Cum se circulă în Scoția?

Apropo de alt șmecher cu funcție și pensie specială, astfel de lucruri nu prea se pot întâmpla în alte țări. Și știți de ce? Pentru că în alte țări nu prea te oprește poliția, ci îți vine direct amendă acasă pentru depășire neregulamentară, pentru nepăstrarea distanței regulamentare față de mașina din față, pentru viteză, pentru agresivitate în trafic. Practic, pentru tot.

Sistemul de străzi din Scoția este ceva de speriat. Poate nu cel mai performant din Europa, că am circulat doar prin Spania, Italia, Irlande și Scoția, dacă nu se pune și Ungaria și Slovenia, dar cu siguranță e de invidiat față de ce avem noi.

Datorită autostrăzilor de acolo am putut să văd o mare parte din țară în doar câteva zile. Și am străbătut destul de mult. Ca exemplu, am avut și drum de 3 ore doar până la destinație, evident, cu ceva opriri de căscat ochii pe parcurs. Ei bine, așa ceva în România e imposibil. E imposibil în România să ajungi la Brașov cu mașina în weekend și să te bucuri de o zi acolo, ca apoi până în 9 seara să te și întorci. În Scoția se poate.

Sunt zone în care se intersectează și 3 autostrăzi. E nebunie curată, îți fug ochii în toate direcțiile. La cât de șofer sunt eu, cred că m-aș pierde printre atâtea benzi, ieșiri, giratorii.

Și cu toate astea, se conduce excelent. Și știți de ce? Pentru că se respectă regulile.

În Scoția nu există accidente. Nici claxoane.

În 4 zile am circulat sute de kilometrii prin Scoția și nu am dat de niciun accident. De niciunul. Nici măcar minor, o mică tamponare acolo. Deși am mers și pe drumuri cu o singură bandă pe sens, deși am mers și pe autostrăzi alambicate, deși s-a mers și pe așa-spus drumuri de fermă, pe niciunul nu am întâlnit un accident. Nu am întâlnit bizoni în trafic, nu am întâlnit depășiri periculoase, nu am avut parte de blocaje în trafic. Fratele, având bebeluș, a mers tot timpul poate chiar cu 10 mile sub limita maximă legală. Cu toate astea nu a depășit nimeni dacă nu era legal sau dacă nu se simțeau în siguranță toți participanții la trafic.

Țin minte un Audi care a stat în spatele nostru cam juma de oră. Chiar îi spuneam fratelui, dacă eram în România numărai sute de aventurieri care depășeau și în cele mai periculoase curbe. Audiul și toate celelalte mașini din spate au mers clam, în coloană. În Scoția se merge liniștit în coloane, se păstrează distanța. Nu am simțit niciun moment că e presat să conducă mai tare de către cel din spate. Nu a primit niciun flash. Nu am auzit niciun claxon. Ah, mint.

Am fost la un meci, Galsgow – Aberdeen, și când ne apropiam de casă s-a auzit un claxon de niciunde. Singurul. De nicăieri, deși am străbătut Scoția într-o săptămână. Și prin sate mega aglomerate de turiști, și prin Edinburgh sau Galsgow unde se circula și pieton și mașină, nu am auzit un claxon.

M-a mai surprins cum se așteaptă în sensul giratoriu. Nu se depășește linia de delimitare dacă nu ești sigur că poți trece. Prima dată i-am și zis fratelui, bagă-te. Nu nu, vezi mașină că vine, aștepți regulamentar. Nu bagi botul mașinii că poate reușești să te bagi și tu imediat în sens.

De ce toate astea?

Pentru că și la ei civilizația s-a făcut cu parul. Cu amenzi, mai exact. Sunt camere peste tot. De toate tipurile. De viteză, respectarea regulilor în trafic – precum depășirile ilegale, trecere pe roșu, neacordare de prioritate atât la pietoni, cât și pentru mașini, agresivitate, nepăstrarea distanței regulamentare. Pentru tot și peste tot. Te atenționează dacă depășești viteza. Pe străzile cu o singură bandă pe sens sunt camere, dar au și ecrane, și pur și simplu îți spune să o lași mai ușor. Slow down, că altfel vine amenda acasă.

Fratele cu soția chiar au o glumă ce o foloseau destul de des:

Fratele: – Oare am depășit viteza? Oare am trecut pe roșu? (da, în Scoția, cel puțin în oraș, sunt extrem de multe semoafoare)

Cumnata: – Aflăm peste două săptămâni.

Căci acolo nu stă la taclale un polițist cu al de horodoninceni. Trimit amenda acasă indiferent cine ești.

Da, nu e totul perfect. Dar Scoția e la ani lumină distanță față de România. Se poate și la noi, totul e să se vrea. Și de la autorități, dar și din partea șoferilor. Cert e că în Scoția nu m-am simțit un moment în pericol, în România, la tot pasul se poate întâmpla ceva.